Bazinul Dornelor | DornaEcoTurism
Loading... (0%)
Slide background

Film de prezentare

Aventuri în Bazinul Dornelor

Slide background
ESCALADĂ / ALPINISM

Pietrele Doamnei

Cea mai bună zonă de cățărare în regiune se află in Masivul Rarau – Pietrele Doamnei. Marea majoritate a traseelor sunt amenajate profesional. Toate traseele amenajate sunt protejate cu material FIXE. Retragerile obligatorii prezintă top-uri FIXE consolidate cu lanț și verigă de rapel. Recomandare: consultați-vă cu membrii SALVAMONT din zonă pentru evitarea unor situatii delicate.

Slide background

Aventuri în Bazinul Dornelor

în Bazinul Dornelor

Sporturi de iarnă

PREZENTAREA GENERALĂ A AREALULUI TURISTIC BAZINUL DORNELOR

Judeţul Suceava este situat în partea de nord-est a ţării, cu o suprafaţă de 8.553,5 km2, fiind al doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării.

Se învecinează la nord cu Ucraina (frontieră de stat), la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu judeţele Neamţ, Harghita, Mureş şi la vest cu judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş.

Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Suceava cuprinde :
– 5 municipii : Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei;
– 11 oraşe : Gura Humorului, Siret, Solca, Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea, Vicovu de Sus;
– 98 comune;
– 379 sate.
Reşedinţa judeţului este municipiul Suceava.

Teritoriul judeţului Suceava, numit şi ”Bazinul de Sus” sau ”Bazinul Fagilor”, constituie o zonă cu puternice rezonanţe istorice, fiind cunoscută din anale, letopiseţe, cronici, în special pentru perioada de mare înflorire economică, politică şi culturală din vremea lui Ştefan cel Mare.

Judeţul Suceava se remarcă prin tradiţii, obiceiuri, monumente de o certă originalitate bazate şi pe evoluţia cultural-spirituală de o reală autenticitate din zonă.

Componentă a judeţului Suceava, arealul turistic Bazinul Dornelor are în componenţa sa municipiul Vatra Dornei şi 9 comune: Cârlibaba, Ciocănești, Iacobeni, Dorna Arini, Panaci, Șaru Dornei, Dorna Cândreni, Coșna, Poiana Stampei.

FG0A4423
Date generale privind arealul turistic Bazinul Dornelor

Arealul turistic Bazinul Dornelor este localizat în partea de sud-vest a judeţului Suceava, fiind suprapus pe unitatea de relief Depresiunea Dornelor, denumit şi Bazinul Dornelor.

Depresiunea Dornelor este încadrată în grupa nordică a Carpaților Orientali, la limita sudică a acesteia, în culoarul Bârgău – Câmpulung Moldovenesc. Are legături ușor accesibile:

► spre vest cu zona Bistriței ardelene prin pasurile Tihuța (1.217 m) şi Ilva (910 m),
► spre est către Câmpulung Moldovenesc, prin pasul Mestecăniș (1.096 m),
► spre nord către Maramureș, de-a lungul văii Bistrița prin pasul Prislop (1.416 m),
► spre sud-est către Moldova extracarpatică prin cheile Bistriței, de la Zugreni.

harta suceava

Reţeaua hidrografică

Depresiunea Dornelor este străbătută de două ape importante: Dorna şi Bistrița. Dorna are un curs vioi cu afluenți iuți iar în drumul său spală văi acoperite cu pășuni bogate, constituindu-se o adevărată cetate naturală mărginită de sălcii cu priveliști unice în vremea apusurilor de soare. În timpul iernii Dorna prinde o pojghiță de gheaţă groasă de aproximativ o jumătate de metru, care la începutul primăverii se dezgheță în sloiuri, provocând inundații.

Vegetaţie. Faună.

Depresiunea Dornelor se află în etajul pădurilor de molid şi a celor de amestec aproximativ 60 % din teritoriul depresiunii fiind acoperit cu păduri.

Pajiștile montane sunt alcătuite din fâneţe şi păşuni naturale, care ocupă suprafețe întinse. Depresiunea este situată la o altitudine medie de 800 de metri şi are peste 900 ha de turbării şi mlaștini oligotrofe, numite local tinoave.

Condițiile favorabile oferite de formele de relief, de întinsele păduri de conifere şi de factorii climatici satisfac cele mai diverse cerințe ecologice pentru o faună bogată şi bine reprezentată în arealul dornean.

Spre înălțimi îşi au sălaşul ursul (ursus arctos), cerbul carpatin (cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), râsul (Lynx lynx), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix) etc.

Apele râurilor sunt bogate în pești, mai ales în salmonide cum ar fi: lostrița (Hucho hucho), păstrăvul de munte (Salmotrutta fario), păstrăvul curcubeu (Salruo iridaeus), mreana (Barbus barbus), zvarlogul (Cotus gabio), scobarul (Chondostroma nasus) etc.

Clima

Din punct de vedere climatic, depresiunea se află în zona cu climă montană răcoroasă, având lungi perioade de inversiuni termice, mai ales în timpul iernii, temperaturile medii ale lunii ianuarie sunt sub 6°C, vara, temperaturile medii ale lunii iulie rar depăşesc 14°C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii are valori de peste 600 mm, vânturile dominante bat din sectoarele Sud Vest,Vest şi Est, Nord Est, viteza acestora fiind în general redusă.

Climatul montan subalpin influențează favorabil organismul. Aerul este curat, ozonat, bogat în aerosoli terapeuți, predominând esențele volatile de brad. Munții care formează rama montană protejează depresiunea Dornelor de curenții de aer de la nord şi răsărit. Vânturile care bat sunt mai cu seamă cele din sectorul vestic.

► Temperatura medie anuală: 9,2°C
► În luna iulie media este de 15°C, iar în luna ianuarie este de – 6°C
► Precipitațiile abundente aprox. 800 mm.
► Zile cu zăpadă : aprox. 120 zile

Accesibilitate

Centrul urban Vatra Dornei din arealul turistic Bazinul Dornelor se află la 105 km depărtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto şi 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto şi 1 oră transport feroviar), 85 km de municipiul Bistriţa (aproximativ 1 oră transport auto şi 5 ore transport feroviar).

Accesibilitate rutieră. Aflându-se la graniţa judeţului Suceava cu judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud, Mureş şi Harghita, Bazinul Dornelor are o bună accesibilitate rutieră prin principalele artere:
► E 576 – asigură accesul dinspre judeţul Bistriţa Năsăud, dar şi cu Suceava, reşedinţa de judeţ;
► DN 18 – asigură accesibilitatea dinspre judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud.
► DN 17B – asigură legătura cu judeţul Neamţ;
► DJ 174 – asigură legătura dinspre judeţul Neamţ.

Accesibilitate feroviară. Judeţul Suceava este străbătut de magistrala 500 Bucureşti Suceava. Linia secundară ce străbate arealul turistic Bazinul Dornelor este 516 Floreni – Dornişoara (22 km).

Municipiul Vatra Dornei se află pe linia ferată Bucureşti – Suceava – Vatra Dornei sau pe linia Cluj-Napoca – Ilva Mică – Suceava şi beneficiază de o gară cu un stil arhitectural caracteristic localităţilor montane austriece, fiind construită în anul 1886.

Comunele Ciocăneşti, Iacobeni, Dorna Cândrenilor, Coşna, Poiana Stampei beneficiază de staţie CFR călători în principal în localităţile ce sunt reşedinţă de comună.

Accesibilitatea aeriană este asigurată de Aeroportul “Ştefan cel Mare” – Suceava care este amplasat în oraşul Salcea la 12 km est faţa de oraşul Suceava şi la 30.5 km vest de oraşul Botoşani.

Companiile aeriene asigură zboruri dinspre Viena, Veneția, Bucureşti, Timişoara şi Cluj.