Raul Bistrita este raul cu cel mai lung traseu montan din Romania. Barca este mjlocul de deplasare cel mai economic și ecologic care îți oferă posibilitatea să admiri, într-o manieră antrenantă, peisajul Țării Dornelor și crestele munților Bistriței, Giumalău și Rarău. În amintirea plutăritului, pe râul Bistriţa se organizează, de la debutul primăverii, plimbări cu barca gonflabilă. Traseele variaza intre 11 si 20 de km avand grade de dificultate diferita. Se pot organiza activitati pentru tabere de copii pe un sector cu grad foarte redus de periculozitate, sau se pot organiza ture si activitati de team building. Se asigura echipamente profesionale, barci de rafting, costume de neopren, casti, etc. 
 Activităţile sunt organizate de Dorna Adventure - Aventurează-te în Bucovina – Vatra Dornei -
 Mobil: 0744 332 378
 E-mail: dornaadventure@yahoo.com
 Web-site: www.dorna-adventure.ro

River rafting & easy rafting

Plimbări călare, în împrejurimile oraşului Vatra Dornei. 
 Special pentru cei care vor să descifreze tainele călăriei sunt organizate trasee mai scurte, care însumează 40 de minute şi se desfăşoară undeva pe deasupra oraşului Vatra Dornei, putându-se admira panorama de la poalele Dealului Negru.
 De asemenea, traseele de creastă, destinate celor iniţiaţi, dar şi începătorilor, cuprind un circuit de două ore, dar şi unul de trei ore, acesta din urmă cuprinzând un popas la stână, putându-se servi produse tradiţionale (opţional). Abordarea de porţiuni combinate (urcare, coborâre, prin pădure, afiniş, locuri de belle-vue.), vor crea amintiri de neuitat. În vreme ce aceste trasee se pot face cu persoane începătoare, traseele de o zi sau de mai multe necesită îndemânări specifice din partea participanţilor. Acestea se derulează în general pe Muntii Suhard (prin Vf. Ouşorului), ele putând fi dirijate şi către Munţii Giumalău, Rarău şi, excepţional, în Călimani.

Turism ecvestru

Plimbari cu barci gonflabile pa raurile Bistrita si Dorna. 
 Te invităm pe apele învolburate ale râului Bistrița! Dacă vrei să te întorci în trecut, atunci când plutăritul pe râul Bistrița era la rang de cinste, te invităm într-o variantă mai modernă la rafting pentru a intra în atmosfera trecutului pe apele Bistriței Aurii ! Echipamentul profesionist și personalul bine pregătit îți vor oferi toate condițiile pentru a te simți în siguranță, dar și pentru a te distra alaturi de familie sau prieteni !

River rafting

Tara Dornelor are peste 420 de km de trasee montane si drumetie in 4 masive: Suhard, Giumalau, Calimani, Bistritei. Pe langa aceste trasee mai sunt o serie de trasee de drumetie si plimbare de scurta durata. SE pot planifica ture de 2, 3 sau 6 ore cu vizita la stane turistice, masa sau vizite la obiective turistice. Tarifele variaza in functie de traseul ales numarul de persoane, etc.

Nature observation ghid turism

In Tara Dornelor sunt peste 220 de km de trasee de cicloturism ce pot fi parcurse in ture de cate 4 sau 7 ore. Traseele au grade diferite de dificultate. Se ofera spre inchiriere si biciclete cu echipament complet de protectie.

Cicloturism - inchirieri biciclete 

Dorna Bike – Închirieri Biciclete
 Cel mai plăcut mod de a descoperi o zonă este să o iei la pas sau, mai bine, pe bicicletă. Fiind o zonă de munte, Bazinul Dornelor se poate explora cel mai bine cu un MTB. Închiriați una din bicicletele noastre și începeți aventura!

Cicloturism si inchirieri biciclete

Caiacul este o activitate care iti confera independenta totala in deplasarea pe raurile de munte . Totodata este un mijloc deosebit de distractie cu prietenii sau colegii. Caiacele sunt sit on top, usor de utilizat, in cazul rasturanarii accidentale nefiind riscul de a ramane blocat. Turele sunt de 10 sau 20 de km, se organizeaza pe raul Bistrita, pe sectoare cu grade diferite de dificultate. Se asigura echipament profesional, costrume de neopren , casti, veste, etc. Turele se organizeaza cu ghid.
 Pretul este de la 110 lei / pers.

Caiac 

Initiere in calarie, servicii de turism ecvestru in general in zona Vatra Dornei - Dealu Negru

Turism ecvestru Caii Bucovinei

Stand up paddle-ul (tradus cuvânt cu cuvânt “vâslit din picioare”) este un sport ancestral hawaian, care a fost adus la zi cu câțiva ani în urmă și a cărui practică a explodat datorită ușurinței sale de învățare. De asemenea, numit “Paddle” sau “Sup”, acest nou sport de alunecare poate fi controlat în câteva minute pe cursuri de apă lină și permite plimbarea pe apă în ritmul fiecăruia, pe mare, lac sau alt plan de apă de interior. In Tara Dornelor traseul recomandat este cu plecare din Vatra Dornei si sosire in zona Cheile Zugreni

Stand up paddle

Ecoturismul, desfasurat in acest areal al Tarii Dornelor, are ca scop cunoasterea si aprecierea naturii si culturii locale, care presupune masuri de conservare si asigura o implicare activa, generatoare de beneficii pentru populatia locala.&nbsp;Prezenta in zona a unor arii protejate de interes naţional şi situri Natura 2000, care se califica pentru prezent si viitor ca obiective de interes turistic, face imperativa integrarea lor în dezvoltarea locală prin ecoturism.&nbsp;Mentionam aici Parcul National Calimani. Prin protejarea acestei arii naturale, prin pastrarea traditiilor, arhitecturii, datinilor, obiceiurilor si integrarea lor in fenomenul turistic, rezulta in Tara Dornelor o forma a dezvoltarii durabile care se traduce prin ecoturism.&nbsp;​ ​

Ecoturism in Tara Dornelor

Accesul în Țara Dornelor se face pe principalele magistrale auto și feroviare din nordul Carpaților Orientali: <ul><li>acces auto: DE E576, Suceava-Vatra Dornei, Bistrița Năsăud;
 DN17B, dinspre Piatra Neamț sau DN18 dinspre Maramureș.</li><li>&nbsp;accesul cu trenul: prin magistrala feroviară 502, Suceava-Bistrița.</li><li>&nbsp;distanța față de aeroporturi: București – Vatra Dornei, 421 km; Cluj – Vatra Dornei, 201 km; Suceava – Vatra Dornei, 120 km; Târgu Mureș – Vatra Dornei, 171 km;
 </li></ul>

Cum ajungi in Zona Dornelor

Zona comerciala a statiunii Vatra Dornei este destul de restransa, fiind dezvoltata in perimetrul strazilor Mihai Eminescu, Luceafarului, Unirii.

Zona comerciala in Vatra Dornei

Kaufland Vatra Dornei, situat la cativa pasi de centrul statiunii, vine in sprijinul dumneavoastra cu o gama larga de produse. ​

KAUFLAND Vatra Dornei

Situat chiar in centru statiunii, in proximitatea principalelor unitati de cazare, Lidl vine in sprijinul dumneavoastra cu o gama larga de produse.

LIDL Vatra Dornei

PENNY MARKET Vatra Dornei, localizat la cateva minute de centrul statiunii, pe drumul DN17B, spre valea Bistritei si Piatra Neamt.

PENNY MARKET Vatra Dornei

Magazinul PROFI Vatra Dornei este situat la cativa pasi de centrul statiunii, in zona autogarii.

PROFI Vatra Dornei

În arealul turistic Ţara Dornelor se află staţiunea cu sezon permanent Vatra Dornei, cu climă intramontan - depresionară: vânturi moderate, veri răcoroase şi ierni friguroase. Temperatura medie anuală este de 9,2oC, iar media anuală a precipitaţiilor este de 883,2 mm (precipitaţii mai abundente se semnalează în intervalul mai-august).
 
 Factorii terapeutici se datorează unei clime tonifiante, aerului pur, care este lipsit de praf şi de particule alergice şi este bogat în aerosoli răşinoşi, izvoarelor de ape minerale carbonate, feruginoase, ușor bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene, hipotonice, precum şi nămolului de turbă (adus din Poiana Stampei). 
 
 Staţiunea este benefică îndeosebi în tratamentul bolilor cardiovasculare, bolilor reumatismale degenerative şi diartritice, stărilor post-traumatismale, bolilor sistemului nervos periferic şi central, bolilor endocrinologice, bolilor ginecologice, bolilor respiratorii, tulburărilor nervoase, metabolice şi nutriţionale, tulburărilor digestive şi de alt tip.

Vatra Dornei - turism balnear

Ţara Dornelor reprezintă o zonă cu un trecut istoric interesant (22 de monumente istorice recunoscute de către Ministerul Culturii şi Cultelor), fiind pe rând zonă independentă, parte a Ocolului Câmpulungului şi parte, pentru mai multe de 100 de ani din Imperiul Austro-Ungar (cu excepţia localităţilor din partea de sud a depresiunii). Acest trecut istoric, şi în special perioada de stăpânire austro-ungară a adus cu sine o mozaicare etnică şi o diversificare culturală ce se resimte până astăzi în tradiţiile, obiceiurile, portul, folclorul şi arhitectura locală. 
 
 Această îmbinare de influenţe culturale şi elemente specifice zonei sporeşte frumuseţea naturală a zonei. Din punct de vedere turistic, în spaţiul rural al Ţării Dornelor prezintă interes micile muzee amenajate sau improvizate ce cuprind colecţii de obiecte de uz casnic tradiţional, costume populare, obiecte de decor interior, diverse obiecte de artizanat etc. 
 
 Astfel de muzee se găsesc la Poiana Stampei (Casa Muzeu) şi Ciocănești (Muzeul National al Ouălor Încondeiate).‎ Alături de acestea, mult mai complex şi mai bine amenajat este Muzeul Etnografic din Vatra Dornei.

Turism cultural

xistența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și, în amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei.Prima&nbsp;atestare documentară&nbsp;a localității datează din anul&nbsp;1592. La 14 mai 1600 Mihai Viteazul trimite spre Moldova armata condusă de generalul său, Baba Novac. Acesta urmează drumul prin Candreni, peste Mestecăniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmărirea domnului Moldovei Ieremia Movilă.După anul 1775, Dorna intră sub stăpânire austriacă, împreună cu restul Bucovinei, iar locuitorii din Dorna deven iobagi ai domeniului împărătesc Câmpulung. Faptul generează conflicte care durează aproape un secol. Locuitorilor li se iau drepturile la cârciumărit, pescuit, morărit, li se pus taxe pe fânețe și păduri și sunt obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroană. De asemenea, ei trebuie sa dea autorităților biruri în natură (găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană severă”.Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic.Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor.Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la numai 200 de pași de drumul împărătesc. Prepararea băilor se făcea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea stațiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic și material al proprietarului minelor din Iacobeni, Manz de Mariense.Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorul Plusch, este aprobat prin decretul administrației din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer primește ordinul să construiască o clădire cu șase căzi de baie la care apa minerală să fie adusă printr-o conductă și apoi să curgă prin jgheaburi.În anul 1870 Fondul Bisericesc Român cumpără Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale. Pentru bolnavi se ridică un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior se va construi Hotelul nr. 1 și Cazinoul Vatra Dornei.O descriere a stațiunii în jurul anilor 1880-1895 rezultă din însemnările inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niște găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coajă de brad, fără nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise așezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale.O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează în anul 1895. La această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895.În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Austriac, numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică „Sentinela” hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit. După 1948 izvorul se numește „23 August”, revenind la vechiul său nume, Sentinela, după Revoluția din decembrie 1989.Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localității se numără și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și nămol de Dorna.Localitatea Vatra Dornei se dezvoltă începând din secolul al XVIII-lea în jurul stațiunii balneare și concomitent cu aceasta. Până în anul 1774 Dorna este dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu are nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar este dobândit abia în anul 1823, dar localitatea continuă să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung până în 1853.În anii de după 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre răscoalele dornenilor împotriva recrutării cu sila, despre construcția în 1830 a Podului Armeanului care traversa Râul Bistrița în zona Chilia și despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului Dornei de către stăpânirea habsburgică.În anul 1848, în perioada când primar este George Burcă, se construiește în locul actualului pod de la piață, un pod care s-a numit „al vicilicilor” (participanții dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea).Un an mai târziu, în 1849, Bucovina este dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Această acțiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 și înscrierea sa în actele oficiale ale stăpânirii habsburgice sub numele Vatra Dornei. În același an, la 9 septembrie, se înființează la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Județ Dorna, similar cu Instituția Prefecturii.În anii următori istoria locului pomenește tot mai des despre nemulțumirile dornenilor, despre înfățișările lor cu plângeri la împăratul Franz Joseph al Austriei, despre implicarea unor mari personalități ale vremii, precum Eudoxiu Hurmuzachi, în lupta lor pentru emancipare socială și administrativă.În anul 1868 se creează Prefectura Câmpulungului, iar după 1872, când este desființat Domeniul Imperial Câmpulung, începe dezvoltarea administrativă a localității în strânsă legatură cu dezvoltarea stațiunii balneare.Între 1850 și 1875 la Dorna se perindă mai mulți vornici și primari. Ziarul „Deșteptarea” din Cernăuți scria: „În anul 1875 Vatra Dornei nu mai era un sat, ci târg și noul comitet comunal de acolo era în mare încurcătură fiindcă nu avea nici un om potrivit de primar. În ziua alegerii primarului căpitanul vine la Vatra Dornei, cheamă noul comitet ales și îi spune că ar fi bine sa aleagă primar un om cu carte, pentru că Vatra Dornei îi acum târg și un om fără carte n-ar putea cârmui o comună ca aceasta. Toți cărturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului «Amin», numai Vasile Deac a zis fără sfială «Nu», deși el a fost și este om fără carte. Întrebându-l căpitanul pe Deac cine socoate că ar fi bun de primar, Deac a răspuns: «Eu socot că aș fi cel mai bun!» Și știți ce s-a întâmplat? Toți cărturarii din comună au strigat «Da! Dacă Deac se primește să fie primar, apoi el îi cel mai bun!»”Instalarea lui Vasile Deac în funcția de primar al orașului, coincide cu perioada când se studiază de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei.În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecți și oameni de știință, proprietarul băilor întocmește un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare și petrecere a timpului liber, pe care dorește să-l materializeze în afara dezvoltării urbanistice a localitații.Proiectul Fondului Bisericesc este supus în anul 1883 aprobării împăratului Franz Joseph și prin aprobarea acestuia, proiectul căpătă posibilitatea intrării în execuție. Modul de a gândi al autorităților Fondului Bisericesc nu îi convine primarului Vasile Deac și, consultându-se cu arhitecți și oameni de știință recunoscuți în epocă, ajunge la concluzia că singura posibilitate de a forța dezvoltarea târgului concomitent cu stațiunea balneară este solicitarea unei audiențe la împăratul Franz Joseph. Obține audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei, pe teritoriul central al căreia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea școlii primare, Gara Mare și Gara Băi, Biserica romano-catolică și Templul Evreiesc.Pentru început și având rezervată suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești de trei clase, el trece la execuția proiectelor. Lucrările construcțiilor aprobate de împărat sunt conduse de un meșter italian care se instalează în Vatra Dornei pe cheltuiala primăriei și, în anul 1895, încep lucrările de construcție a Palatului Comunal, care se desfășoară în același timp cu lucrările de construcție ale școlii generale. În localul Palatului Comunal funcționează și un han, în locul hanurilor care au dispărut până la finele deceniului al optulea și un restaurant, care dăinuie până în anul 1938.În toamna anului 1897 este dată în folosință și clădirea Școlii Generale (astăzi Școala nr. 1). Înainte de a se încheia lucrările de construcție a Palatului Comunal, Vasile Deac începe lucrările de construcție a Palatului Național, care urma să adăpostească sediul Societății culturale și al cabinetului de citire „Sentinela”. „Sentinela” este prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei, acționând consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale. În timpul mandatului lui Vasile Deac se construiesc, de asemenea, în anul 1902, gara cunoscută sub numele de Gara Mare (stația CFR Vatra Dornei) care leagă pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și se începe construcția Gării Vatra Dornei Băi, care este dată în folosință după decesul primarului. Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac sunt concepute și parțial demarate lucrările Templului Evreiesc și a Bisericii romano-catolice. Aceasta este lovită de două obuze în timpul Primului Război Mondial, urmele loviturilor fiind vizibile și astăzi în peretele estic.Vatra Dornei este declarat oraș al Imperiului Austro-Ungar la 17 decembrie 1907. Primul Război Mondial aduce luptele pe creasta munților din jurul orașului Vatra Dornei transformându-l pe acesta și stațiunea într-o fortăreață armată a austro-ungarilor. Staționarea trupelor la Vatra Dornei durează aproape doi ani, timp în care sunt distruse și orașul și stațiunea, dar după unirea Bucovinei cu Regatul României se pune problema refacerii și administrării băilor. În anul 1919 se formează un consorțiu care ia în arendă stabilimentele balneare pe termen de un an. Acțiunea se repetă în anii 1920, 1921 și 1922, dar condițiile de arendare sunt nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru că oferă arendașilor venituri uriașe în timp ce câștigul proprietarului este derizoriu.Ulterior, se stabilește printr-o licitație trecerea în administrarea aceluiași consorțiu a băilor pe termen de 20 de ani, dar câștigătorul licitației nu își îndeplinește obligațiile ci, dimpotrivă, inițiază câteva acțiuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc. Litigiul se încheie prin intervenția ministrului agriculturii de atunci, prof. dr. Iancu Nistor, care determină Statul Român să permită Fondului Bisericesc exploatarea băilor în regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor și restaurarea daunelor aduse în timpul războiului.Primarul Petru Forfotă îi prezenta Regelui Mihai I stabilimentele stațiunii balneare în următorii termeni: „Publicul ce a vizitat această stațiune în anii de după război a putut fi pe deplin satisfăcut în așteptările sale de ceea ce i se oferea. Bineînțeles că au existat și lipsuri în dezvoltarea stațiunii. Lipsește canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea străzilor orașului, etc. Aceste lucrări nu au putut fi executate până acum, din cauză că au lipsit fondurile necesare. Trebuie știut că administrația comunală a acestui oraș luptă cu mari greutăți financiare din cauză că veniturile curente nu curg în visteria comunală, după cum aproape toți vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de stațiune aparțin Fondului Bisericesc care a fost și înainte de război și este și astăzi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodată cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrările edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale orașului și stațiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutățile acestea nedrepte și ingrate, administrația comunală pe care am cinstea să o conduc este în prezent pe punctul culminant al sforțărilor sale de a înființa apeductul și canalizarea. Îmi fac o prea placută datorie să arăt că numai grație înțelegerii pe care am găsit-o la membrii guvernului în frunte cu primul ministru și ministrul de interne Gheorghe Tătărascu și ministrul agriculturii prof. dr. Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca în următorii trei ani apeductul și canalizarea să fie realizate.” În acest fel orașul Vatra Dornei și stațiunea balneară intră în perioada lor de emancipare edilitară modernă.În timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în special în a doua sa parte, anii 1943-1944, stațiunea balneară Vatra Dornei suferă nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată după 1945 a preia băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și începe o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat după 1950, stațiunea balneară Vatra Dornei intră în exploatare la întreaga capacitate și până în 1989 continuă să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc. În anul 2000, orașul este ridicat la rangul de municipiu.

Vatra Dornei - scurt istoric

Trasele de paddling de desfasoara pe raurile Bistrita si Dorna din Tara Dornelor.Lungimea traseelor variaza de la 10 la 25 de km. Este recomandat sa aveti si o masina insotitoare pe traseu.&nbsp;&nbsp;

Paddling pe Valea Bistritei

Evenimentul „Săptămâna plutăritului”, ajuns la cea de-a VI-a ediție, va aduna în comuna Ciocănești din Suceava sute de turiști. Evenimentul presupune, printre altele, coborârea cu plutele pe Bistrița Aurie, așa cum făceau pe vremuri forestierii, când coborau lemnul din pădure.
 
 În acest an s-au anunțat deja grupuri mari de turiști.
 
 „Vor veni cinci autocare cu grupuri din Constanța, Galați, din Oltenia. Pe lângă cei care vin cu mașinile sau cei din zona noastră. Pentru că toți vor să coboare cu pluta, am decis să împărțim traseul de zece kilometri în tronsoane de 2 kilometri, astfel încât să poată coborî cât mai mulți și să se bucure de această experiență”, a declarat pentru forestmania.ro Radu Ciocan, primarul comunei Ciocănești. Trebuie spus că se va ține cont de nivelul apei și de condițiile meteo. Iar minorii sub 14 ani nu au acces pe plute.

Ciocanesti  - saptamana plutaritului

​Festivalul Păstrăvului<span style="box-sizing: border-box;-webkit-user-drag: none; font-variant-ligatures: normal;font-variant-caps: normal;orphans: 2;text-align: start;widows: 2;-webkit-text-stroke-width: 0px;text-decoration-thickness: initial; text-decoration-style: initial;text-decoration-color: initial;float:none; overflow:visible;word-spacing:0px">&nbsp;provoacă pescarii dornici să își încerce aptitudinile în apele reci și repezi ale Bistriței. În cadrul festivalului se desfăşoară concursuri de pescuit sportiv, un concurs de snoave şi glume pescăreşti, degustări de vinuri, mese câmpeneşti, dar și concursuri gastronomice. <span style="font-variant-ligatures: normal; font-variant-caps: normal;orphans: 2;text-align:start;widows: 2;-webkit-text-stroke-width: 0px; text-decoration-thickness: initial;text-decoration-style: initial;text-decoration-color: initial; float:none;word-spacing:0px">​Concursul de pescuit sportiv cu premii<span style="box-sizing: border-box; -webkit-user-drag: none;font-variant-ligatures: normal;font-variant-caps: normal; orphans: 2;text-align:start;widows: 2;-webkit-text-stroke-width: 0px; text-decoration-thickness: initial;text-decoration-style: initial;text-decoration-color: initial; float:none;overflow:visible;word-spacing:0px">&nbsp;capteaza interesul participanților, demonstrațiile de artă culinară (cu rețete tradiționale pentru prepararea păstrăvului) și prezentările de plutărit pe Bistrița Aurie (parcurgerea distanței de 10 km pe o plută construită din bușteni de lemn, din trei tăblii, în stilul vechilor plutași care transportau lemnul până la Bicaz și mai în aval) au atras cu regularitate mulți turiști an de an.<span style="color: rgb(34, 34, 34); font-family: Arial, serif; font-size: 18.4px; font-style: normal; font-variant-ligatures: normal; font-variant-caps: normal; font-weight: 300; letter-spacing: normal; orphans: 2; text-align: start; text-indent: 0px; text-transform: none; widows: 2; word-spacing: 0px; -webkit-text-stroke-width: 0px; white-space: normal; background-color: rgb(255, 255, 255); text-decoration-thickness: initial; text-decoration-style: initial; text-decoration-color: initial; display: inline !important; float: none;">. ​ ​

Festivalul Național al Păstrăvului -11-15 august 2023

<div class="se-component se-image-container __se__float-" contenteditable="false"><figure style="margin: 0px;"><img alt="🧀" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1/16/1f9c0.png" data-proportion="true" data-size="auto,16px" data-align="" data-index="0" data-file-name="1f9c0.png" data-file-size="0" data-origin="auto,16px" style="width: auto; height: 16px;"></figure></div><div class="se-component se-image-container __se__float-" contenteditable="false"><figure style="margin: 0px;"><img alt="🫐" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t5/1/16/1fad0.png" data-proportion="true" data-size="auto,16px" data-align="" data-index="1" data-file-name="1fad0.png" data-file-size="0" data-origin="auto,16px" style="width: auto; height: 16px;"></figure></div><div class="se-component se-image-container __se__float-" contenteditable="false"><figure style="margin: 0px;"><img alt="🥖" src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/tb2/1/16/1f956.png" data-proportion="true" data-size="auto,16px" data-align="" data-index="2" data-file-name="1f956.png" data-file-size="0" data-origin="auto,16px" style="width: auto; height: 16px;"></figure></div><div>Cum stai cu pofta (de aventura)?</div><div>Pe 20 august, începând cu ora 12:00, ne vom bucura de un brunch binemeritat <a href="https://www.facebook.com/events/276875841602850/?__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=-UK-R">Brunch la înălțime</a> alături de Chef Andrei Chirilă de la <a href="https://www.facebook.com/PastravaialuiAndrei?__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=-]K-R">Păstrăvăria lui Andrei</a> partenerii noștri de la <a href="https://www.facebook.com/TaraDornelor?__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=-]K-R">Tara Dornelor</a> și unii dintre cei mai pricepuți producători locali.</div><div>Pe lângă mâncărurile delicioase servite, vom fi tratați cu o experiență muzicală deosebită de artistul local Voicu Dorin, suveniruri de la <a href="https://www.facebook.com/studiochirilus.vatradornei?__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=-]K-R">Studio_Chirilus</a> vinuri fine de la <a href="https://www.facebook.com/cramajitar?__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=-]K-R">Crama Jitar</a> și suficientă natură cât să ne ajungă (cel puțin) un an.</div><div>Biletele pot fi achiziționate de aici: <a href="https://bit.ly/brunchinaltime?fbclid=IwAR0GwKEDZCZ1PdFiBx7tc4k_BhYvKTr1xM4PpVT3HFPbNsrG02ZkRul6skg" rel="nofollow noreferrer" target="_blank">https://bit.ly/brunchinaltime</a></div><div>Pentru servicii suplimentare și produse care pot fi achiziționate la fața locului, asigurați-vă că aveți numerar la dumneavoastră (plata cu cardul nu este posibilă la locație).</div><div>*brunch-ul face parte din evenimentul @TAG!</div><div>Ne vedem curând, la Călimani!</div><div><a href="https://www.facebook.com/hashtag/haitachallenge?__eep__=6&amp;__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=*NK-R">#haitachallenge</a><a href="https://www.facebook.com/hashtag/haitaland?__eep__=6&amp;__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=*NK-R">#haitaland</a><a href="https://www.facebook.com/hashtag/taradornelor?__eep__=6&amp;__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=*NK-R">#taradornelor</a><a href="https://www.facebook.com/hashtag/brunchlainaltime?__eep__=6&amp;__cft__[0]=AZUHFHmjfaJD6J9-XhnxaX2_kmdMinss_YMnH1B7ts-uYPkglw_cbip4FjHkGcYr4KJf_stkByfquD41OgAnj2pzrPa8dK_W9voq5p4crZzI6lZJgICO7HzQ7W6He79QbN_QHbYUlt2cPs3HrpufoHEsceeAx5cCjpfhx4c4Jij9sCxpLFzZFFasC9XhGImnAgM&amp;__tn__=*NK-R">#brunchlainaltime</a></div>

 Brunch la înălțime  in Tara Dornelor - HAITA LAND

relaxare in natura

DornaEcoTurism

Turism

Cumparaturi

Transport

Evenimente in Tara Dornelor

Trasee montane

Activitati

Obiective

Puncte de interes

Restaurante

Cazare

Evenimente

Trasee

Viziteaza

Festivalul Naţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Porniţi plugul, feţi frumoși!” este unul cu renume național, în cadrul acestuia fiind invitate grupuri de colindători și de datini de iarnă din mai multe județe ale țării. Sunt puse în scenă cele mai frumoase și reprezentative obiceiuri și datini populare de iarnă din respectivele zone.

Porniti plugul, feti frumosi - editia 2021

Zilele comunei Carlibaba includ in program manifestări artistice pentru toate gusturile şi vârstele: concerte de muzică populară, de muzică uşoară şi jocuri de artificii.
 Pe parcursul acestei zile, pe scenă vor urca mai mulţi solişti de muzică populară şi uşoară. In aceeasi perioada este si hramul bisericii Ortodoxe Sfintul Petru si Pavel din comuna.Sărbătoarea este concepută ca una a tuturor carlibovenilor, dar în fiecare an au fost invitaţi să participe şi cetăţeni din localităţile învecinate si chiar din judetele invecinate judetului nostru(Maramures,Bistrita).

ZILELE COMUNEI CARLIBABA 2022

Eveniment desfasurat la baza partiei de schi Magura. Seara sunt organizate concerte, spectacole artistice. Duminica este zi rezervata muzicii populare. Pe partia Magura sunt organizate si diferite evenimente sportive si distractive.

SERBARILE ZAPEZII CARLIBABA 2022

Festivalul Fructelor de Padure 2022

Organizatorii evenimentului sunt Primăria şi Consiliul Local Dorna Arini şi Căminul Cultural “Savin Alexievici”. Pe parcursul evenimentului, sunt pregătite o serie întreagă de expoziţii, târguri, parade, concerte, activităţi culturale şi sportive.
 Au loc si expoziţii ale artizanilor locali cu lucrări care ilustrează meşteşugurile populare din această zonă: împletituri din nuiele, răchită şi sfoară, icoane pe lemn şi pe sticlă, măşti, prelucrarea lemnului, cojocăritul, podoabe, mobilier rustic etc. Pe lângă expunerea obiectelor, meşterii populari prezenţi fac şi demonstraţii de măiestrie şi vor împărtăşi celor prezenţi din secretele meşteşugului popular.

Festivalul  ,,Cântecul cetinii" 2022

Timp de două zile,la sfârşitul lunii august, au loc spectacole, concursuri sportive, expoziţii, simpozioane şi distracţie cât încape. Nota de ansamblu a manifestării este dată de specificul folcloric şi de cel religios (evenimentul este prilejuit de sărbătorirea hramului bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din localitate).
 
 În parcul comunei se desfăşoară un târg cu specific folcloric unde meşterii bucovineni îşi etalează produsele realizate manual şi cu migală. La Căminul Cultural are loc o expoziţie de carte. Cu ocazia acestei sărbători cu iz local vor fi desemnaţi şi cetăţenii de onoare ai Dornei Candrenilor pentru anul în curs, cărora li se vor înmâna diplome de onoare. Vizitatorii au ocazia să se familiarizeze cu obiceiurile bucovinene ce fac zona candrenilor atât de specială.

ZILELE COMUNEI DORNA CANDRENILOR - LA IZVOR DE APA VIE 2022

Eveniment cultural sportiv sustinut de Primaria si Consiliul Local Iacobeni. Pe parcursul celor doua zile, turistii si localnicii iau parte la diverse evenimente culturale si sportive interactive.

ZILELE COMUNEI IACOBENI 2022

Aceasta sarbatoare se organizeaza in comuna Saru Dornei în luna iunie a fiecarui an si cuprinde o serie de manifestari inchinate bujorului de munte.
 Bujorul de munte, floare inedita, se întalneste la poalele Muntilor Calimani care timp de doua saptamani formeaza adevarate covoare unicat, nemaiîntalnite în alta parte.
 Bujorul de munte ( Rtododendron Kotki) este o planta rara care creste numai la altitudini de peste 1.700 m, înfloreste la inceputul / mijlocul lunii iunie, conferind un spectacol de o coloristica extraordinara in habitatele montane din Calimani, aspect cu totul si cu totul deosebit. Muntele devine de culoare roz- siclam, creand un peisaj de vis.

Festivalul Bujorului De Munte 2022

Festivalul oualor incondeiate 2022

Festivalul National al Pastravului 2022

Evenimentul are loc in a doua jumatate a lunii iunie si este organizat de Primaria si Consiliul Local al Comunei Panaci. Evenimentul are un profund caracter religios, scotand totodata in evidenta si traditiile pastrate din mosi stramosi in aceasta frumoasa comuna suceveana.

Festivalul Sezatorii si Zilele Panaciului 2022

Ziua comunei Poiana Stampei si Festivalul National FLORI DE PE DORNA , este de fapt o sarbatoare nationala a Satului romanesc. Numele Festivalului vine de la concursul care se organizeaza timp de o luna, in perioada premergatoare manifestarii cultural –artistice , iar gradinile cu flori si aranjamentele florale decorative sunt un motiv de competitie intre gospodinele si gospodariile din cele 7 sate care alcatuiesc comuna Poiana Stampei.

Festivalul ,,Flori de pe Dorna" 2022

Serbarile Zapezii la Vatra Dornei au o traditie de peste 30 de ani, evenimentul constituind un punct de atractie major in perioada sezonului rece. Cea mai lunga perioada a unui eveniment de fost de opt saptamani. In cadrul evenimentului au loc concerte, concursuri pe scena, concursuri sportive pe partiile din localitate precum si spectacole folclorice.

SERBARILE ZAPEZII VATRA DORNEI 2022

Muzeul de Etnografie s-a înfiinţat în anul 1897 şi a fost deschis publicului în luna septembrie a acelui an, odată cu Palatul Comunal, (actuala Primărie a Municipiului Vatra Dornei). Muzeul ocupă una din încăperile de la parterul clădirii, acolo unde astăzi se află sala costumelor populare.Prima denumire a acestui muzeu a fost “Muzeul Ţării Domelor”, iar între obiectele expuse figurau piese de port popular, monete antice descoperite în zonă. arme vechi, instrumente muzicale arhaice. În timpul celor două războaie mondiale, clădirea PalatuluiComunal a fost distrusă de bombardamente, iar obiectele muzeului s-au risipit ori s-au degradat. Foarte puţine dintre ele au fost recuperate şi se află astăzi la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti: monete antice, arme şi fragmente de cămăşi de zale foarte vechi purtate mai ales de tătarii care au trecut prin aceste locuri în mai multe rânduri.După Cel de-al II-lea Război Mondial clădirea Primăriei a fost renovată, iar muzeul a fost redeschis, tot la parterul acestei clădiri, la sfârşitul anului 1952, cu denumirea “Muzeul Vatra Dornei”. Acesta ocupa cinci încăperi şi deţinea atât obiecte care ilustrau tradiţiile populare, cât şi piese de vânătoare: capcane, obiecte din echipamentul vânătorilor, animale împăiate etc. Către anul 1970, Muzeul Vatra Dornei a început să colecţioneze şi artă plastică: picturi şi sculpturi aparţinând unor artişti locali.În anul 1972 a început separarea colecţiilor etnografice de cele care ilustrau vânătoarea şi ştiinţele naturii. Astfel, au luat fiinţă două muzee separate: Muzeul de Ştiinţe ale Naturii şi Cinegetică, (mutat într-o altă clădire) şi Muzeul de Etnografie, care funcţionează şi acum la aceeaşi adresă: strada Mihai Eminescu numărul 17.După 1989, clădirea Primăriei Vatra Dornei a fost declarată “monument de arhitectură", astfel încât Muzeul de Etnografie Vatra Dornei este găzduit de o clădire la fel de importantă pentru istoria Zonei Domelor ca şi obiectele păstrate de muzeu. În prezent. Muzeul de Etnografie Vatra Dornei ocupă jumătate din parterul Primăriei Municipiului Vatra Dornei. (monument de arhitectură) pe strada Mihai Eminescu, numărul 17. În muzeul dornean pot fi văzute atât obiecte provenind din Zona Dornelor, cât şi din alte vetre folclorice importante ale Bucovinei, cum ar fi: Câmpulung Moldovenesc. Rădăuţi. Solca, Stupca, Frătăuţi, Drăgoieşti, Marginea, Păltinoasa, Mănăstirea Humorului, Izvoarele Sucevei etc. Muzeul expune 1800 de piese, iar în depozitele sale se mai află, în conservare, încă 320 de obiecte. Acestea din urmă, foarte valoroase, sunt prea fragile şi prea degradate pentru a fi expuse permanent. De aceea, ele pot fi văzute doar cu prilejul unor evenimente speciale, când muzeul organizează expoziţii temporare.

Muzeul Etnografic Vatra Dornei

Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei
 Str. Unirii Nr. 3 Vatra Dornei
 PROGRAM FUNCTIONARE :
 MARTI-VINERI 10-17
 SÂMBĂTĂ ŞI DUMINICĂ 10-14
 
 Muzeul de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică Vatra Dornei apare ca instituţie culturală de interes public în anul 1956.
 In momentul de faţă muzeul îşi desfăşoară activitatea în acceeaşi locaţie de 36 de ani.
 Este constituit din 2 secţii : Secţia de Faună şi Floră din zona Dornelor şi Secţia de Cinegetică din judeţul Suceava.Exponatele de faună şi floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii de taxonomie, filogenie şi ecologie. Animalele vertebrate sunt prezentate în ordine evolutivă : peşti, amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.
 Diorama cu cerbul atacat de o haita de lupi iarna este unicat în România.
 Flora zonei Dornelor este foarte bogată în specii. În expoziţii sunt prezentate specii rare, endemice, relicte glaciare.
 
 Parterul muzeului prezintă colecţia cinegetică. Această expoziţie se justifică ţinând cont că peste 50 % din suprafaţa judeţului Suceava este acoperită de păduri care adăpostesc un vânat bogat în specii cu valoare cinegetică deosebită. Secţia începe cu un scurt istoric al vânătorii, apoi se continuă cu amenajări ce vin în sprijinul vânatului ierbivor pe timp de iarnă. Următoarea sală prezintă creşterea la cervidee, trofee de selecţie şi un interior vânătoresc. În vitrine sunt prezentate obiecte confecţionate din blănuri, coarne, picioruşe de căprior ce demonstrează modalităţi de valorificare a vânatului.

Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica Vatra Dornei

Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate, a fost înfiinţat in comuna Ciocanesti in anul 2007, din iniţiativa administraţiei locale. A devenit un univers expoziţional, ce oglindeşte un grandios spectacol de creativitate şi culoare. Dacă, în primă fază, sediul acestuia se afla în centrul aşezării, într-o clădire de lemn, găzduind atât ouă încondeiate, cât şi obiecte de preţ ale tradiţiei populare zonale, în anul 2014 Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate a fost separat de colecţia etnografică, spre a-şi dobândi independenţa culturală în incinta Casei de Cultură Florin Gheuca Ciocăneşti. Colecţia celor peste 3000 de ouă încondeiate aparţine deopotrivă meşterilor din Bucovina şi din alte regiuni ale ţării, precum Rădăuţi, Câmpulung Moldovenesc, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Moldoviţa.

Muzeul National al Oualor Incondeiate

Perpetuarea frumuseții costumului popular din Țara Dornelor și nu numai a devenit de câțiva ani o preocupare a femeilor care știu mânui acul și ața, în cadrul unei șezători săptămânale. Zeci de femei se adună sâmbăta în încăperile Muzeului Etnografic din Vatra Dornei, pline de dorința și entuziasmul coaserii unui nou model de altiță sau încreț pentru cămașă, încondeierii unor ouă sau realizării unor frumoase mărțișoare.
 Prin colaborarea cu reprezentanții muzeului dornean, ele beneficiază de valorosul patrimoniu textil al muzeului, din care își pot extrage în orice moment inspirația. Valoroasele lucrări realizate în șezătoarea dorneană au ajuns în garderoba celor care le-au creat sau reprezintă acum mândria unor conaționali care își duc viața pe alte meleaguri.&nbsp;Organizator atelier: Minorica Dranca, director al Muzeului Etnografic din Vatra Dornei. 
 Contact: 0746 245 531

Sezatoare la Vatra Dornei

Muzeul Etnografic Ciocanesti este unul dintre obiectivele turistice deosebit de interesante din zona Dornelor, deoarece îți oferă șansa să tragi cu ochiul în trecutul unei bucăți de Bucovină de mult dispărute. Doar la evenimente speciale mai apucăm să ne aruncăm privirea asupra unor straie tradiționale și să mai ținem în mână niște unelte fără de care meșteșugurile de acum câteva sute de ani nu ar fi putut prospera și evolua. Muzeul este administrat de doamna Marilena Niculiță, telefon contact - 0744 589 977.

Muzeul Etnografic Ciocanesti

Acoperă o suprafață de aproximativ 24000 ha. Zona cuprinsă în Țara Dornelor se evidențiază prin prezența uriașei caldere vulcanice, cu un diamentru de aproximativ 10 km, fiind una dintre cele mai mari din Europa. Creasta acesteia se impune prin vârfurile semeţe de peste 2000 m, prezente şi în creasta secundară vestică.Rezervații și puncte de interes:• Creasta principală a calderei vulcanice cu principalele vârfuri de peste 2000 m • Rezervaţia naturală 12 Apostoli și Poteca tematică 12 Apostoli • Rezervaţia ştiinţifică Molidiş cu Pinus cembra • Rezervaţia naturală Lacul Iezer (partea de sud a calderei) • Schitul „Apa Rece” (în apropiere de vf. Lucaciu) cu acces din Poiana NegriiPrincipalele puncte de acces în trasee: Gura Haitii, Vatra Dornei , Poiana Negri, Şaru Dornei, Poiana Stampei, DornişoaraActivităţi permise în Parcul Național Călimani: Drumeţie (cu posibilitate de înnoptare doar în locuri de campare speciale, turism ecvestru, schi de tură Cazare / Campare: • cabana turistică Reţitiş din vecinatatea stației meteo Rețitiș; • Pe tritoriul Parcului Naţional Călimani există locuri clar stabilite pentru campare – consultați hărțile privind locurile de campare

Parcul National Calimani

În perioada sezonului rece, turiștilor le stau la dispoziție cinci pârtii dedicate practicării sporturilor de iarnă, dintre care una dedicată schiului fond.Pârtia de schi „Dealu Negru”&nbsp;(denumită uneori și pârtia de schi „Telescaun”) are o lungime de 3.200 de metri, fiind clasată pe locul al doilea în România din punct de vedere al lungimii. Pârtia are o diferență de nivel de 400 de metri și un grad de dificultate mediu, fiind destinată mai degrabă schiorilor amatori decât celor profesioniști, având și pante mai abrupte, dar care nu provoacă probleme practicanților acestui sport. Pârtia beneficiază de o instalație de transport cu telescaunul cu o capacitate de 120 de scaune cu câte două locuri. Lungimea traseului telescaunului este de 3.000 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Negrești, iar cea de terminare la cea mai înaltă cotă a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizează spre partea superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care iubitorii de munte pot admira peisajele pitorești ale câtorva masive muntoase ce înconjoară depresiunea. Transportul cu telescaunul este disponibil în toate anotimpurile, dar cel mai solicitat este vara și iarna. Pârtia „Dealu Negru” beneficiază și de instalație de zăpadă artificială cu bandă transportoare.Pârtia de schi „Parc”&nbsp;are o lungime de 900 de metri, cu o înclinare medie de 28,5° și o diferență de nivel de circa 150 de metri. Este situată în centrul stațiunii Vatra Dornei, în vecinătatea Parcului Central, și este una din cele mai vizitate pârtii din nordul țării. La bază se află o pistă de snowtubing și școala de schi „Euroski”. Pârtia are o dificultate medie, este dotată cu tunuri de zăpadă, beneficiază de iluminare nocturnă și de transport cu telescaunul asigurat de Teleschiul Parc. Acesta include și un baby-schi pentru copii, iar lungimea traseului este de 230 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Parcului.În continuarea pârtiei de schi „Parc” se află&nbsp;pârtia „Poienița”&nbsp;(numită și „Parc 2”), cu o lungime de 550 de metri și o diferență de nivel de 50 de metri. Pârtia beneficiază de o lărgime optimă pentru începători și copii, având un grad de dificultate redus.Pârtia de schi „Veverița”&nbsp;este situată în vecinătatea pârtiei „Parc”, accesul făcându-se atât de pe Strada Parcului, cât și de pe pârtia „Parc 2”. Pârtia a fost inaugurată la data de 6 martie 2011. Are o lungime de 780 de metri și o diferență de nivel de 200 de metri. Gradul de dificultate este mediu. Beneficiază de iluminat nocturn, instalație de producere zăpadă artificială și instalație de transport pe cablu (un teleschi bipost).În afară de cele patru pârtii de schi alpin, mai există pârtia „Dealu Runc”, dedicată practicării de schi fond și situată pe Dealul Runc ce face parte din masivul Suhard. Dealul Runc se afla in partea de nord a statiunii Vatra Dornei. Pista de schi fond are o lungime de 5.000 de metri și un grad de dificultate scăzut, fiind recomandată pentru începători. Aici se organizeaza si diferite concursuri pentru junori.

Partii de schi in Vatra Dornei

Tinovul Mare păstrează cea mai mare rezervație (mlaștină) de turbă din România. Aflată în Carpații Orientali, la poalele Călimanilor în Depresiunea Dornelor, aceasta se extinde pe o suprafață de aproximativ 682 hectare. 
 Tinovul Mare Poiana Stampei se remarcă prin diversitatea structurală şi floristică. Habitatul cu gradul de reprezentativitate cel mai mare în sit, îl reprezintă turbăriile active (cod 7110*) şi turbăriile cu vegetaţie forestieră (cod 91DO*)- ambele cu o reprezentativitate excelentă.
 Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării habitatelor existente în acesta, se prezintă astfel:
 - valoare excelentă pentru habitatul turbării active şi
 - valoare excelentă pentru habitatul turbării cu vegetaţie forestieră.
 Pe lângă speciile de plante identificate în sit şi care sunt prinse în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE (Drepanocladus vernicosus şi Ligularia sibirica), a mai fost identificată, la categoria specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE, şi Triturus montandoni. La categoria specii de nevertebrate din anexa II a aceleaşi Directive, au fost identificate speciile: Leucorrhinia pectoralis şi Cordulegaster heros.

Tinovul Mare Poiana Stampei

Tinoavele sau mlaștinile oligotrofe (sărace în substanțe nutritive) se întâlnesc în regiunile depresionare cu climat rece și umed și pe platourile înalte muntoase. În fapt sunt aglomerări de mușchi de tip Sphagnum, dar elementul interesant îl constituie prezența coniferelor, unele dintre ele relicte glaciare rămase captive după ultima glaciațiune terminată acum mai bine de 10.000 de ani).
 Tinovul Mic se afla in satul Saru Dornei la 13 km de Vatra Dornei. 
 Poteca tematica din Tinovul Mic se parcurge in aproximativ 45 de minute, pe un podet de lemn cu o lungime de aproximativ 950 de m. De-a lungul potecii sunt amplasate panouri si locuri de popas.

Tinovul Mic Sarul Dornei

Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani, este situat la 13 km de Vatra Dornei, este locul ideal pentru aflat curiozități despre viața sălbatică a celor mai tineri și mai înalți munți vulcanici din țară. 
 Circuitele de vizitare concepute special pentru relaxare activă sunt &gt; expoziție interioară interactivă cu panouri de reprezentare a faunei și florei din Parcul Național Călimani, sertare senzoriale, machete 3D cu aria naturală protejată și modul de formare a munților Călimani, harta izvoarelor din Țara Dornelor;
 Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani din Șaru Dornei este deschis publicului de luni până duminică între orele 10.00-14.00.

Centrul de vizitare al Parcului National Calimani

Rezervația naturală Pietrosul Broștenilor-Cheile Zugrenilor este o arie protejată de interes național, este situată în partea de nord a Munților Bistriței între localitățile Sunători și Chiril pe la 20 km în aval de orașul Vatra Dornei. Cheile, care au patru kilometri lungime, sunt tăiate de râul Bistrița în șisturi cristaline între care și calcare cristaline reliefate din versanții foarte abrupți. Versantii au 200-300 metri înălțime și prezintă forme bizare ce poartă denumiri pitorești precum: Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Pușcatei, Stânca Coifului. Lățimea cheilor permite străbaterea lor de către o șosea astfaltată (DN 17B). Râul prezintă repezișuri, vârtejuri, ochiuri adânci, ce adaugă un plus de frumusețe rezervației.

Rezervatia Cheile Zugrenilor Pietrosul Bistritei

Un loc aparte in cadrul municipiului este ocupat de Parcul statiunii. Masuratorile efectuate au indicat parcul ca un loc cu un nivel calitativ maxim de aero-ionizare. Plimbarile in aer liber pe aleile parcului au fost considerate dintotdeauna elemental principal al tratamentului. Din anul 1847 pana in prezent Parcul a suferit multe modificari, dar actuala configurare a fost prefigurata in linii generale in prima parte a anului 1886.In vara anului 1899, data inaugurarii oficiale a statiunii balneoclimaterice, in Parc a concertat pentru prima data fanfara Regimentului de Infanterie Cernauti.

Parcul municipal Vatra Dornei

<h2>Obiective istorice și turistice</h2><ul><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Biserica_Na%C8%99terea_Maicii_Domnului_din_Vatra_Dornei">Biserica Nașterea Maicii Domnului</a>&nbsp;– construită în 1905 ca biserică luterană, este folosită din 1947 ca biserică ortodoxă.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Biserica_romano-catolic%C4%83_din_Vatra_Dornei">Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui Isus</a>&nbsp;– construită în 1905 pe locul unei biserici mai vechi.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Ilie_din_Vatra_Dornei">Biserica Sfântul Ilie</a>&nbsp;– construită în 1908 ca biserică greco-catolică ruteană, este folosită în prezent ca biserică ortodoxă.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Cazinoul_din_Vatra_Dornei">Cazinoul din Vatra Dornei</a>&nbsp;– clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-A-05670), construită în 1898.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Izvorul_Sentinela">Izvorul Sentinela</a>&nbsp;– clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-A-05658), construită în 1896.</li><li>Izvorul Unirea, azi Restaurantul Maestro – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05669), construită în 1896.</li><li>Clădirea băilor – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05668 ), construită în 1898.</li><li>Casa Vladimir, azi Întreprinderea Minieră Vatra Dornei – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05661), construită la sfârșitul secolului al XIX-lea.</li><li>Casa de lemn „Aurora Negrea” – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05657), construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea.</li><li>Hotelul Carol, fosta Vilă nr. 1 – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05671), construită în 1896.</li><li>Hotelul din Strada Mihai Eminescu nr. 15 – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05665), construită în 1896.</li><li>Primăria – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05662), construită în 1897. Include Muzeul de Etnografie, înființat în 1987.</li><li>Biblioteca orășenească – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05666), construită în 1901.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Gara_Vatra_Dornei">Gara Vatra Dornei</a>&nbsp;– clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05660), construită în 1902.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Gara_Vatra_Dornei_B%C4%83i">Gara Vatra Dornei Băi</a>&nbsp;– clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05659), construită în 1910.</li><li>Poșta – clădire monument istoric (cod de clasificare SV-II-m-B-05663), construită în 1929.</li><li>Casa de Cultură „Platon Pardău” – clădire cu valoare arhitecturală.</li><li>Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică – înființat în 1952 și deschis oficial în 1957.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Sinagoga_de_pe_strada_Luceaf%C4%83rul_(Vatra_Dornei)">Sinagoga din Strada Luceafărul</a>&nbsp;– construită la începutul secolului al XX-lea.</li><li><a href="https://www.wikiwand.com/ro/Templul_Mare_din_Vatra_Dornei">Templul Mare din Vatra Dornei</a>&nbsp;– construit în perioada 1898-1902.</li><li>Grupul statuar din parcul stațiunii balneare – busturile lui&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Mihai_Eminescu">Mihai Eminescu</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Ion_Luca_Caragiale">Ion Luca Caragiale</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Mihail_Sadoveanu">Mihail Sadoveanu</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/George_Enescu">George Enescu</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Ciprian_Porumbescu">Ciprian Porumbescu</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Mihail_Kog%C4%83lniceanu">Mihail Kogălniceanu</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Costache_Negri">Costache Negri</a>,&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Alecu_Russo">Alecu Russo</a>&nbsp;și&nbsp;<a href="https://www.wikiwand.com/ro/Ion_Luca">Ion Luca</a>, monumente istorice (cod de clasificare SV-IV-m-B-05717), realizate în perioada 1964-2000.</li><li>Zona veche comercială a orașului (Strada Mihai Eminescu nr. 28-34 și 23-31) – ansamblu de clădiri monument istoric (cod de clasificare SV-II-s-B-05664), construit în secolul al XIX-lea.</li><li>Zona veche comercială a orașului (Strada Luceafărul nr. 1-13 și 4-14) – ansamblu de clădiri monument istoric (cod de clasificare SV-II-s-B-05667), construit în secolul al XVIII-lea.</li><li>Schitul de călugări Sfântul Nectarie – lăcaș de cult ortodox situat pe Vârful Bârnărel, la aproximativ 1,5-2 ore de mers pe jos din stațiune.</li><li>Mânăstirea Sfântul Dimitrie – lăcaș de cult ortodox situat pe Strada Chilia nr. 11B.</li></ul>

Vatra Dornei - obiective  istorice si turistice

Traseu cu plecare din Vatra Dornei catre vf Giumalau. Traseul este constant ascendent, cu grad de dificultate mediu, traversand diferite zone de belvedere si paduri de conifere. Chiar de la plecare, si pana dupa Obcina Mica, traseul se suprapune cu traseul Via Transilvanica. Intersectia este bine semnalizata, traseul nostru mergand drept inainte pe directie nord, iar via transilvanica si traseul marcat cu banda rosie merg spre stanga (vest) spre Pasul Mestecanis. Traseul se suprapune cu drumul forestier de culme, destul de folozit de amatorii de off road si ATV, in perioadele ploioase fiind destul de noroios. Iesirea in zona subalpina are loc in Poiana Ciungi, de unde se poate admira cupola Giumalaului spre nord, Pietrosul Bistritei spre est si o parte din Obcinele Bucovinei spre NV.&nbsp; Spre capatul poienii Ciungi, unde incepe urcarea spre varful Giumalau, se ajunge la doua intersectii. La&nbsp; prima intersectie se poate merge in stanga spre Pojorata, iar la a doua se poate merge pe traseul marcat cu banda galbena spre dreapta spre Cabana Giumalau (aprox 20 min). Ultima sursa de apa cu plecare din Dorna este la 10 minute de la aceasta intersectie spre cabana Giumalau .&nbsp;&nbsp;

Vatra Dornei - Vf Giumalau

Traseul are punct de plecare sediul Salvamont din Vatra Dornei si merge pe directie NE spre Dealul Barnarel. Ultimul izvor se afla pe strada Caprioarei. Traseul este marcat cu banda albastra pana dincolo de pensiunea Gigi Ursu la intersectia cu traseul de Via Transilvanica. Ultimii 9 km se urmareste traseul marcat cu banda rosie si marcajul Via Transilvanica. Ultima sursa de apa se afla la Cabana Gigi Ursu

Vatra Dornei - Vf Barnarel - Pasul Mestecanis

Traseul pleaca de la podul de beton ce traverseaza raul Bistrita. Traseul este marcat cu triunghi ro;u, este accesibil tot timpul anului. diferenta de nivel totala este de + 770 m. Pe timpul iernii, la iesirea in golul subalpin exista pericolul ratacirii pe timp de ceata.

Sat Rusca - Valea Rusca - Cabana Giumalau

Traseul are punct de plecare podul din satul Rusca , cu accesspre paraul Rusca I. Traseul este marcat cu banda galbena si paraseste drumul forestier (marcat cu triunghi rosu) dupa aproximativ 400 m. Urcare este destul de pieptisa spre piciorul Ruscai, pana la iesirea in golul subalpin. In sezonul de vara trebuie atentie marita in zona stanilor. In sezonul de iarna, exista pericolul ratacirii pe timp de ceata. Nu sunt surse de alimentare cu apa pe traseu. Traseul este deschis tot timpul anului.

Sat Rusca - Piciorul Ruscai - Cabana Giumalau

Traseul turistic pleaca din inima Cheilor Zugreni, pe paraul Colbu, la 21 de km in aval de Vatra Dornei. Paraul Colbu face legatura si cu Muntii Rarau pe traseul marcat cu triunghi rosu. Traseul spre Giumalau este marcat cu punct albastru. Chiar daca lungimea traseului este mica, diferenta de nivel este destul de mare : + 839 m. Traseul este deschis tot timpul anului.

Cheile Zugreni - paraul Colbu - Cabana Giumalau

Traseul este cel mai pitoresc din munţii Bistriţei, accesul fiind din dreptul podului de lemn din zona Zugreni. Se urmează marcajul turistic, după care cu deosebită atenţie se traversează barajul peste râul Bistriţa. Din acest punct, urcarea este foarte abruptă, pe o potecă îngustă ce şerpuieşte prin pădurea de brazi. Deşi distanţa nu este mare până la vf. Pogolinu, diferenţa de nivel destul de mare face ca urcuşul sa fie destul de anevoios. 
 Poteca trece printre câteva stânci de mici dimensiuni, dar impresionante prin poziţia foarte apropiată de creastă. Cale de aproximativ 2 km, cât are toată creasta până după vf. Pietrosul, se pot observa: valea Bistriţei, satele Chiril şi Dorna Arini, precum şi munţii Giumalău, Rarău, Suhard, Călimani, Rodnei şi Ceahlău. 
 După ce se coboară de pe Pietrosul, poteca face un unghi de 90° spre vest, coborând abrupt spre pădurea de brazi. Marcajul se vede atât pe stânci, cât şi pe arbori. Traseul păstrează direcţia crestei principale până în Şaua „Izvorul Rău”, unde se întâlneşte traseul marcat cu triunghi roşu ce urcă din satul Rusca pe pârâul forestier Rusca II . Traseul nostru urmărește creasta principală care traversează nenumărate pășuni, păduri de molizi sau parchete forestiere. După coborârea de pe vf Busuiocul (1417 m) se ajunge într-o șea unde ne intersectăm cu un drum pietruit ce face legatura peste munte între centrul comunei Dorna Arini (drumul din dreapta ) , orașul Broșteni (drumul ce coboară în stânga) și mănăstirea Piatra Tăieturii (în față). De la Șaua Izvoul Rău până în aces punct se fac aproximativ 4- 5 ore. În continuare traseul este usor de urmat, fără diferențe mari de nivel, ajungându-se după aproximativ 1 h la manastirea Piatra Tăieturii. În vecinătatea acesteia întâlnim traseul marcat cu punct albatru ce urcă din dreapta din comuna Panaci. După ce am ocolit mănăstirea prin stânga și am urcat ușor spre vf Călimănel (1644 m. ) urmează o coborâre lungă și frumoasă până în Pasul Păltiniș - mănăstirea Catrinari. De la Mănăstirea Piatra Tăieturii până în Pasul Păltiniș sunt aporximativ 7,5 km. Iarna nu se recomandă.

Cheile Zugreni - vf Pietrosul Bistritei - creasta muntilor Bistritei - M-rea Piatra Taieturi - Pas Paltinis

Traseul pleaca din zona podului Rusca, unde este un important nod turistic pentru muntii Giumalau si Bistritei. Traseul este marcat cu triunghi rosu, are o lungime de 6.5 k cu urmatoarele diferente de nivel : + 760 m , - 85 m. Traseul este 100% pe drum forestier, fara probleme de orientare. Traseul este deschis tot timpul anului. Nu se gasesc in imediata vecinatate a traseului, izvoare sau surse de alimentare cu apa . Se recomanda accesul la gospodarii sau stane. Din poiana Prislopului se poate urca spre vf Pietrosul Bistritei sau se poate merge pe culmea muntilor Bistritei spre manastirea Piatra Taieturi

Sat Rusca - Poiana Prislopului Muntii Bistritei

Timpi intermediari pentru intregul traseu&nbsp;- Vatra Dornei – vf. Runc - baza vf. Ouşorul: 2 3/4&nbsp; - 3&nbsp; h- Baza vf. Ouşorul - intersecţie traseu spre schitul Sf. Cruce: 5 - 6 h- Intersecţie traseu spre schitul Sf. Cruce - Lacul Icoana:&nbsp; 2 - 2 ½ h- Lacul Icoana - poalele vf. Omu: 3 ½ h - 4 h- Poalele vf. Omu&nbsp; - pasul Rotunda: 3 - 3 ½ hCaracteristici: traseu recomandat iarna doar turiştilor bine antrenaţi şi echipaţi&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Traseul are ca punct de plecare staţiunea Vatra Dornei. Accesul se face din dreptul bisericii de la baza Runcului pe str. Mihai Eminescu. Traseul urmărește creasta principală a masivului Suhard pe direcția E-V. Aproximativ&nbsp; 80% din traseu are loc prin poieni, pajişti subalpine, restul fiind prin pădure. Traseul oferă nenumărate puncte de belvedere. Primul punct de belvedere este vf. Runc - 1149 m, la care se ajunge în aproximativ 20 - 25 minute.&nbsp; Poteca urmează culmea Runcului până la baza vf. Ouşorul (1639 m) unde se ajunge în aproximativ &nbsp;2,45 -&nbsp; 3 ore. Aici este un loc bun de aprovizionare cu apă. În continuare, traseul&nbsp; merge pe curba de nivel pe versantul nordic al Ouşorului, ajungând după aproximativ o oră în apropierea vf. Iacob (1300 m). Traseul parcurge pe rând zonele vf. Iacob și vf. Tarniţa ajungând în aproximativ 2 ore&nbsp; (de la baza Ouşorului) sub vf. Fărăoane (1715 m). Se poate face o scurtă ascensiune pe acest vârf, fiind un punct foarte bun de perspectivă. Această abatere necesită aprox 2 ½ h.&nbsp; Traseul ocoleşte vârful prin poieni acoperite de tufişuri de merişor şi afin. Poteca ajunge la un izvor și apoi la un stâlp indicator turistic (punct de intersecţie cu traseul marcat cu punct roşu ce vine din Ciocăneşti şi coboară în Coşna). De aici în aproximativ 30 de minute se poate ajunge la schitul Sf. Cruce, pe traseul către Ciocăneşti. Traseul ocoleşte până la vf. Omu (1932 m), vârfurile Bâtca Târşului (1548 m), Şveiţaria (1562 m), Pietrele Roşii (1773 m). Lacul Icoana se află la aprox 2 - 2 ½ ore de mers pe creastă de la intersecția cu traseul de acces către schitul Recele. Până la poalele vf. Omu de la schitul Sf. Cruce se face aproximativ 5 ½ - 6 ore. Urcușul pe vf. Omu (1932 m) durează 1 oră. Revenind la traseu, ocolim vf. Omu pe fața sudică prin văi de grohotiş, mergând apoi timp de 3 – 3 ½&nbsp; ore pe cumpîna dintre pâraiele Someşului Mare şi a Bistriţei Aurii, ocolind vf. Cociorbii pe la sud-vest către Pasul Rotunda. Din Pasul Rotunda pentru a ajunge la DN 17 (sat Carlibaba) se merge pe direcția NE până la valea Bistriţei Aurii.

VATRA DORNEI - BAZA VF. OUSORUL - SCHITUL SF. CRUCE – VF. ICOANA – VF. OMU - PASUL ROTUNDA 

Intrarea in traseu este la gura drumului forestier Recele. Traseul este marcat cu punct rosu, mergand pana in imediata vecinatate a manstirii Sfanta Cruce pe un drum forestier destul de bine intretinut. Un element de observat in zona este inversia forestiera, astfel padurea de foiase este situata deasupra padurii de rasinoase. De-a lungul traseului sunt cateva puncte de alimentare cu apa. De la manastire pana in culmea Suhardului unde se intalneste traseul marcat cu banda albastra se face aproximativ 30 min. Traseul este deschis tot timpul anului.

Comuna Ciocanesti - paraul Recele - schit sf Cruce  - culme Suhard

Traseul pleaca din imediata vecinatate a bisericii de la intrare in comuna Dorna Candrenilor dinspre Vatra Dornei. Traseul este marcat cu cruce albastra si urmareste drumul forestier pana la stana. Aici se intalneste traseul principal din creasta Suhardului marcat cu banda albastra ce face legatura intre Vatra Dornei si Pasul Rotunda. Se recomanda un popas la stana. Accesul este deschis tot timpul anului.

Dorna Candrenilor - Culmea Urseni - platou sub Ousorul

Traseul este scurt ca distanta , doar 1.5 km dar cu o diferenta de nivel de aproape 450 de m. Traseul marcat cu triunghi albastru serpuieste prin padure , ultmii 400 de m fiind in gol subalpin. In vf Ousorul (1639 m) este montat o cruce luminoasa. Traseul este deschis tot timpul anului.

Sesul Muntelui stana Ousorul - vf Ousorul

Traseul reprezintă accesul din staţiunea Vatra Dornei către masivul Călimani, prin nord. Traseul este marcat cu triunghi albastru. Traseul poate fi scurtat până la vf. Diecilor, prin utilizarea telescaunului de pe str. Negreşti. Poteca păstrează cumpăna de ape dintre Dorna Candreni şi Neagra Şarului, parcurgând alternativ zone de păşunat şi păduri. Traseul ocoleşte uneori vârfuri mici, de 1.100-1.200 m, majoritatea împădurite. Marcajul este pe copaci şi pietre. 
 În zona Apa Rece se află şi Schitul 12 Apostoli (versantul vestic-stânga, faţă de direcţia de mers). De aici, traseul marcat cu triunghi albastru coboară în Neagra Şarului (3 ore până în sat), până la 12 Apostoli trebuind urmărit marcajul cu punct roşu. De aici până la 12 Apostoli, timpul de mers este de o oră.

Vatra Dornei - Telescaun - Buza Serbii - Apa Rece - Sarisor - Neagra Sarului

Traseul marcat cu punct rosu parcurge in sens trigonometric tot craterul masivului Calimani, atingand toate cele 5 varfuri de peste 2500 de m. Pana in zona Apa Rece, traseul este destul de dificil de urmat fiind de multe ori afectat de doboraturi. Din zona Apa Rece (imediata vecinatate a schitului 12 Apostoli) se poate cobora spre satul Poiana Negri. Pana la rezervatia 12 Apostoli se face aproximatix 1 h. Pe intregul circuit sunt cateva izvoare, dar in verile secetoase, unele dispar. Camparea este recomandat a se face in Poiana Izvoarelor, sub vf Pietrosul Calimani sau la Statia Meteorologica Retitis.

Circuitul craterului din Calimani 

Traseul se desfășoară în mare parte pe fața sudică a muntelui. Accesul se face din capătul satului Gura Haitii, pe drumul forestier ce se desprinde de șoseaua asfaltată ce duce spre vechea exploatare minieră. Intrarea efectivă în traseu se face părăsind drumul forestier spre „Poteca Tematica 12 Apostoli” (15 minute de la stația de autobuz). Traseul este ușor de parcurs pentru toate categoriile de turiști. Urcușul este constant și lejer, în prima parte făcându-se prin poieni și fânețe, după care se intră în pădurea de molizi iar apoi în zona cu jnepeni și ienuperi. In zona de creastă se întâlnește traseul marcat cu punct roșu ce parcurge întreaga calderă a munților Călimani. Traseul spre vf. 12 Apostoli urmărește direcția N (dreapta) și se ajunge la stânci în aproximativ 20 de minute.

Gura Haiti - Rezervatia 12 Apostoli

Traseul are ca punct de plecare parcarea de la baza Potecii Tematice 12 Apostoli. Traseul este marcat cu cruce albastra, si pana la intersectia drumului forestier Dornisoara traseul se desfasoara doar pe poteca. Din toata lungimea de aproape 30 de km, ultima jumatate este pe drumul forestier ce leaga satul Dornisoara de comuna Poiana Stampei. Sigurul izvor din zona de urcare este su vf Pietrele Rosii. 
 Din Gura Haiti se urca constant aproximativ 6 km cu o diferenta de nivel de peste 650 de m pana in zona vf Pietrele Rosii. Coborarea este destul de lejera pana in drumul principal forestier Dornisoara. Traseul este accesibil tot timpul anului.

Gura Haiti - Pietrele Rosii - Dornisoara - Poiana Stampei

Nodul turistic Gura Haiti și paraul Haita constituie punct de plecare si pentru traseul marcat cu cruce rosie de acces spre Poiana Izvoarelor. Primii 7 km se pot parcurge si cu o masina, pentru a mai scurta din traseu. Pana a ajunge pe vf Pietrosu , in Poiana Izvoarelor este ultimul loc de aprovizionare cu apa. Dupa ce s-a coborat de pe Negoiul Unguresc, in Saua Negoia, la 5 min de traseu spre sud, este un alt izvor. Urmatoarea campare se poate face la Statia Meteorologica Retitis. De la vf Retitis pana dupa coborarea de pe vf Calimanul Cerbului , traseul este prin zone subalpine inundate uneori de jneapan si ienupar. In poiana Frumusica, este izvorul Bucinisului loc bun de alimentare cu apă si pentru campare. Din pasul Paltinis se poate merge spre nord pe creasta Muntilor Bistritei, trecand pe langa manastirea Piatra Taieturi. Traseul este nerecomandat iarna.

G Haitii - poiana Izvoarelor -  vf Pietrosul - vf Retitis -  M-rea Paltinis

Satul Dornisoara situat pe drumul forestier cu acelasi nume, este ultima localitate de pe aceasta vale. Desi traseul total are aproximativ 16 km, primii 10 km se pot acoperi cu un mijloc auto, atentie la barierele forestiere. Traseul turistic este marcat cu punct galben pana in cumpana apelor de unde urmeaza coborarea in Piana Izvoarelor pe traseul marcat cu punct rosu. Traseul este nerecomandat iarna din cauza avalanselor ce se pot produce pe ambele văi.

Sat Dornisoara - poiana Izvoarele Dornei -  Poiana Izvoarelor

Traseul este un traseu nemarcat si neamenajat, urmareste drumurile forestiere dinspre satele Dornisoara si Poiana Negri, iar in zona de culme in vecinatatea Vf Piatra Dornei este pe poteci pastoresti. Traseul este usor de parcurs, putand fi accesat tot timpul anului.

Poteca  - traversare sat Dornisoara - sat P Negri

Traseul turistic este marcat cu punct albastru si are ca punct de plecare gara din Satul Valea Putnei. Lungimea traseului este de aproximativ 13 km si este continuu ascendent : + 1250 m , - 240 m. Traseul nu este recomandat iarna mai ales pe portiunea dintre vf Alunu si Vf Giumalau.

sat V Putnei  - vf Alunu - vf Giumalau

Poteca turistica urmareste din culmea Suhardului de la cota de 1450 m, un drum forestier destul de noroios in anumite perioade, pana la cota de aproximativ 900 de m pe Valea Bistritei Aurii. Traseul nu este omologat si nici marcat, putand fi folosit pentru retragere din culmea muntilor Suhard in caz de vreme nefavorabila.

Valea Stanei culme Suhard

Via Transilvanica sau ”drumul care uneste” este cel mai frumos traseu turistic ce poate pune in valoare frumusetile Romaniei. Traseul in general nu atinge inaltimi foarte mari, urmand mai mult zona colinara și de podis a tarii. Se spune ca Bucovina este cea mai dificila de parcurs pentru ca Obcinele Bucovinei și dealurile din imediata proximitate nu au inaltimi foarte mari dar sunt destul de multe traversari care pun la incercare conditia fizica a drumetilor. Pe zona Tarii Dornelor, traseul are o lungime de aproximativ 55 de km cu urmatoarele diferente de nivel: + 1710 m, - 1850 m. Cota cea mai înalta este în zona vf Dealului Negru - capăt telescaun Vatra Dornei - 1260m. Capetele traseului sunt Pasul Mestecanis (NE) iar iesirea prin comuna Poiana Stampei satul Tataru. De-a lungul traseului sunt izvoare de alimentare cu apă dar recomandat este de a se achizitiona din zonele rurale sau municipiul Vatra Dornei.

Via Transilvanica - zona Tarii Dornelor

Traseul se desfășoară în mare parte pe fața sudică a muntelui. Accesul se face din capătul satului Gura Haitii, pe drumul forestier ce se desprinde de șoseaua asfaltată ce duce spre vechea exploatare minieră. Intrarea efectivă în traseu se face părăsind drumul forestier spre „Poteca Tematica 12 Apostoli” (15 minute de la stația de autobuz). Poteca tematică 12 Apostoli prezinta călătorului relația demilenii dintre oameni și natură, dezvaluie geneza Călimanilor și povestile misterioaselor stânci cu figuri omenești: Mareșalul, Gușterul, Moșul sau Mucenicul. De-a lungul traseului se vor intalni diverse panouir informative,unele interactive, foarte interesante pentru copii si adolescenti. Traseul este ușor de parcurs pentru toate categoriile de turiști. Urcușul este constant și lejer, în prima parte făcându-se prin poieni și fânețe, după care se intră în pădurea de molizi iar apoi în zona cu jnepeni și ienuperi. In zona de creastă se întâlnește traseul marcat cu punct roșu ce parcurge întreaga calderă a munților Călimani. Traseul spre vf. 12 Apostoli urmărește direcția N (dreapta) și se ajunge la stânci în aproximativ 20 de minute. ​

Poteca Tematica 12 Apostoli Calimani

Tinovul Mare este considerat cea mai mare turbarie oligotrofa din Romania. Rezervatia stiintifica Tinovul Mare de la Poiana Stampei are o suprafata de 681,8 ha. Turbaria este o mlastina, o zona în care apa subterana ajunge la suprafata si se formeaza o flora specifica, formata in mare parte din muschi. Grosimea solului depaseste 1 m si este inca activa. Datorita solului acid, pinii din Tinovul Mare au o crestere lenta, iar circumferinta copacilor nu depaseste 22 cm. Din acest motiv, copacii tineri pot fi usor confundati cu cei vechi care pot avea chiar si 100 de ani. Podetul de lemn lung de 1 km traverseaza padurea printre pini, muschi, ferigi si tufisuri de merisor. Din loc în loc sunt montate panouri, cu imagini, care va vor informa despre fauna si flora specifica.

Poteca Tematica  Tinovul Mare  - Poiana Stampei

Accesul spre Tinovul Mic se face urmand drumul spre centrul comunei Saru Dornei, iar in dreptul indicatorului pentru Centrul de Vizitare a Parcului National Calimani (din partea dreaptă), traseul nostru merge la stanga pe un drum forestier, unde vom intalni in cateva sute de metri panoul de acces spre tinov. Lectia in aer liber oferita de plimbarea in Tinovul Mic - Saru Dornei este despre ”natura sub lupa”. Cele șase panouri cu imagini și povesti despre flora si fauna zonei, pinii si brazii de inaltime medie creaza o atmosfera de poveste. Aproape la fiecare panou este si un mic loc de odihna.

Poteca Tematica  -  Tinovul Mic Saru Dornei

Traseul este de tip circuit, se desfasoara preponderent prin padure intersectand traseul spre 12 Apostoli marcat cu triunghi albastru precum si traseul Via Transilvanica. In zona cea mai indepartata se ajunge pe teritoriul satului Poiana Negrii, deasupra fabricii de apa minerala Dorna. Punctele de alimentare cu apa sunt foarte rare.

A 4 Alergare  circuit Telescaun sud

Traseul este de tip circuit cu plecare din centrul statiunii Vatra Dornei, parcurge Dealul Drancani cu urcare pe fata sudica, urmeaza o coborara pana in paraul Argestru si o urcare destul de accentuata in culme, o culme domoala ce strajuieste zona de nord a Dornei. Altitudinea maxima este de aprox 1280 m, iar diferentele de nivel sunt: + 840 m, - 840 m. Nu sunt semnalate probleme cu cainii in zona.

A 1 Alergare Circuit Drancani

Traseu scurt circuit cu o diferenta de nivel de + / - 210 m pe o distanta de aproximativ 2,3 km. Traseul are punct de plecare biserica de la baza Dealului Runc. Este recomandata abordarea inprima faza pe drumul asfaltat catre Pensiunea Vanatorul si intoarcere pe scarile din vecinatatea bisericii.

A 2 alergare Vatra Dornei 3 km

Traseul se desfasoara tip circuit la o altitudine de minim1050 m. Punctul de plecare se află în imediata vecinătate a cabanei Yelescaun Negresti. Lungimea traseului este de 9 km iar diferenta de nivel este de +/- 550 m. Datorită inflexiunilor, traseul poate fi scurtat in 3 zone diferite.

A 3 Alergare circuit telescaun vf D Negru Nord

Traseul are punct de plecare Cabana Gigi Ursu din Obcina Mica. Cota minima este de aproximativ 1000 de m, iar cea maxima de aproximativ 1620 m n zona cabanei Giumalău. Diferenta de nivel totală este de +/- 660m. i Aici este recomandat de realimentat cu apă. Zona cea mai pitoreasca este cea de sub varful Giumalau, Poienile Rusca și Ciungi.

A 5 Alergare Obcina Urs Giumalau

Traseul este destul de greu, cu o lungime considerabila de aproape 27 de km și diferenta totala de +/- 1050 m. Aproximativ 80 % din traseu se desfasoara prin padure, drumuri forestiere sau carute. Plecare are loc din vecinatatea Manastirii Piatra Taieturi din comuna Panaci. Locul cel mai accesibil este centrul comunei panaci, langa primarie. de aici se poate ajunge cu masina pana la manastire. Lungimea drumului forestier este de 7 km.

A 6 Circuit alergare Piatra Taieturii

Traseul ajunge în zona de atracție numarul unu a Parcului National Calimani - Rezervatia geologica 12 Apostoli. Traseul are o lungime totala de 11,5 km cu o diferenta de nivel de +/- 700 de m. Loc de realimentare cu apa este doar intre 12 Apostoli și vf Pietrele Roșii. Traseul este destul de bine marcat, urcand in prima faza pe marcaj punct albastru, continuand cu punc rosu, iar in final cu cruce albastra.

A 7 Alergare circuit Gura Haitii 12 Apostoli Pietrele Rosii 

Traseul traverseaza de la nord la sud creasta Suhardului, facand legatura intre comuna Ciocanesti de pe Valea Bistitei Aurii si comuna Dorna Candrenilor de pe Valea Dornei. Cota maxima este atinsa in zona de culme unde se intersecteaza cu traseul turistic marcat cu banda albastra ce face legatura intre Vatra Dornei si Pasul Rotunda spre muntii Rodnei. Diferentele de nivel sunt +900 m , -890 de m. Sunt putine zone de alimentare cu apa, atentie la caini.

A 8 Alergare Ciocanesti Scorusu D Candreni

Traseul de alergare cu plecare din zona centrala a comunei Ciocanesti se desfasoara inproportie de 70 % in zona descoperita, prin poieni și pasuni. Lungimea Traseului este de aproximativ 11 km cu urmatoarele diferente de nivel: + 520m, - 530 m. In zona de culme se intalneste traseul marcat cu banda rosie, care parcurge toata culmea Obcinei Mestecanisului. In apropierea partiei de schi, in dreptul troitei de pe partea stanga, se coboara spre cele doua schituri spre dreapta, pa paraul Brezuta.

A 9 alergare Ciocanesti Obcina Mestecanis pr Brezuta 

Traseul are ca punct de acces extremitatea estică a staţiunii Vatra Dornei, la 2 km în aval de confluenţa râurilor Bistriţa Aurie şi Dorna. Traseul se desfăşoară în totalitate de-a lungul râului Bistriţa şi nu pune probleme de accesibilitate turiştilor cu grad mediu de pregătire. De-a lungul traseului se pot admira atât Valea Bistriței cât și munții Bistriței care sunt tot timpul în față, pe direcția de mers. După aproximativ 10 km se ajunge la podul rutier de la Rusca, loc de intersecţie cu traseul de acces către Cabana Giumalău. Dupa încă 2 km ne intrsectăm cu drumul național care duce la Piatra Neamț. Traversăm podul în amonte și intrăm din nou pe un drum lăturalnic paralel cu râul Bistriţa. Până în zona Cheile Zugreni drumul ne poartă prin satele Sunători și Călinești. Întoarcerea spre Vatra Dornei se poate face pe același traseu sau pe șoseaua asfaltată care se află pe partea stângă a râului Bistrița.

C 1 Vatra Dornei Buliceni D Arini Zugreni

Accesul in traseu este din capătul satului Gura Haitii, din stația de autobuz. Este ultima localitate din comuna Șarul Dornei. Traseul urmărește aproximativ 7,5 km drumul asfaltat care duce spre vechea exploatare minieră de sulf. Urcarea este foarte lejeră, nu prezintă zone deosebite. Spre sud, se poate observa vf. Rețitiș (2021 m.) loc în care este și stația meteorologică.
 După ce am părăsit drumul asfaltat se intră spre pârâul Pinul, se traversează o zona cu steril (haldă de depozitare a vechii mine) și se merge pe curba de nivel constant ascendentă spre valea pârâului Dumitrelul. De aici, traseul va fi de coborâre ușoară peste 90 % din traseu. 
 De la ieșirea în drumul asfaltat până la Gura Haitii mai sunt 5 km care se parcurg foarte ușor.

C 10 circuit Gura Haiti lac  Dumitrelu 

Traseul are ca punct de plecare comuna Dorna Candrenilor, intersectia cu drumul de acces spre satul Poiana Negri. Pana dupa centrul comunei Cosna drumul este asfaltat -DN 17. Este nevoie de atentie pe acest sector. In zona satului tataru se urca in culmea ce face traversarea spre centrul comunei Poiana Stampei. Se mai parcurge o portiune de drum national - necesita atentie sporita- dupa care se intra pe drumul forestier Dornisoara iar in dreptul Tinovului Mare se urca pe paraul Rosia pana in culme de unde se coboara spre satul Poiana Negrii

C 11 Circuit Bike P Negri Cosna Tataru Poiana Stampei  Poiana Negri

Traseul este de tip circuit cu plecare din satul Paltinis pe directie sud spre satele Dragoiasa si Glodu. Traseul are un grad de dificultate mediu cu aproximativ + / - 460 m diferenta de nivel. Altitudinea maxima este de 1325 m in zona manastirii Catrinari din Pasul Paltinis. Altitudinea minima este de 990 de m in zona satului Glodu. Traseul este relativ usor de urmat nefiind pericol de ratacire.

C 12 Circuit Paltinis Dragoiasa Glodu

Traseul este unul din cele mai usoare din Tara Dornelor, desfasurandu-se de-a lungul raului Bistrita Aurie. Traseul este asfaltat in totalitate. Se recomanda atentie sporita atunci cand se circula pe drumul principal national. Traseul de legatura intre punctele extreme din amonte si aval se poate parcurge si numai pe partea stanga a raului, fiind foarte putin circulat.

C13 Circuit centru Ciocanesti

Traseul este de tip circuit, putand fi abordat din difereite puncte: sat Sarul Dornei, Neagra Sarului sau Panaci. Diferenta totala de nivel este de +/- 310 m, altitudinea maxima fiind de 1050 m. Traseul este foarte usor de parcurs fiind asfaltat in proportie de 100%. Trebuie acordata o atentie deosebita circulatiei in zona drumurilor judetene unde traficul rutier este mai accentuat. Peisajele sunt deosebite, pe traseu fiind mai multe zone de belvedere.

C 2  Sarul Dornei  Neagra Sarisor Sestina circuit

Zona Panaci este deosebit de pitoreasca prin modul in care s-a pus in valoare circuitul izvoarelor de apa minerala. Traseul propus are o lungime de aproximativ 23.5 km cu +/- 780 m diferenta de nivel. Traseul se poate aborda din centrul comunei Panaci de langa sediul primariei, dar totodata se poate accesa si din satul Paltinis. Primii 8 km sunt mai dificili pana in zona manastirii Piatra Taieturi, diferenta de nivel fiind de + 650 m. Se recomanda atentie la coborarile pe potecile inguste sau drumurile forestiere care uneori au ravene destul de adanci.

C 3 Circuit Panaci Piatra Taieturi

Traseul se poate parcurge cu plecare din comuna Dorna Arini sau in sens invers cu plecare din centrul comunei Panaci, diferentele de nivel si panta fiind destul de asemanatoare. Diferenta de nivel cu plecare din Dorna Arini este de + 930 m si - 750 m. parcursul pe culmea muntilor Bistritei are aproximativ 10 km fiind o alternanta de urcusuri si coborasuri. Panoramele sunt deosebite asupra muntilor Calimani, Giumalau, Rodnei, Rarau si Ceahlau.

C 4 Dorna Arini Muntii Bistritei  Panaci

Traseul este recomandat a se parcurge in sens invers acelor de ceasornic, punctul de intrare fiind din soseaua de centura a municipiului Vatra Dornei pe strada Chilia. Portiunea mai dificila incepe dupa km 10 de unde incepe drumul in ascensiune pana la cabana Giumalau. Intregul urcus are aproximativ 9 km. In zona cabanei Giumalau, Piciorul Ruscai si Piciorul Ciungi sunt cotele de maxima altitudine. Coborarile sunt destul de periculoase datorita pantelor inclinate si ravenelor de pe drum.

C 5 circuit Vatra Dornei cabana Giumalau Vatra Dornei

Unul din putinele trasee de traversare a masivului Calimani din zona vf Calimanul Cerbului. Traseul face legatura intre satul Paltinis (com Panaci) si satul Neagra Sarului (com Saru Dornei). Recomandat este ca traseul sa fie abordat in acest sens, dinspre satul Paltinis. Primii doi km au o panta mai abrupta de 11 %, dupa care traseul are un parcurs usor ascendent parcurgand diverse pasuni si paduri pana in zona subalpina a izvorului Bucinis (aproximativ 10 km de la plecare). Aici este singura zona sigura de alimentare cu apa. Recomandam atentie deosebita in zona stanelor.

C 6 Sat Paltinis Calimani Bucinis Neagra Sarului traversare Calimani 

Traseu de legatura stravechi intre satele Ciocanesti si Cosna. Practiv se leaga valea Bistritei Aurii de Valea Dornei. Traseul se suprapune la plecare din Ciocanesti pe trasaeul turistic marcat cu punct rosu ce face legatura cu Schitul Recele. In culmea Suhardului sunt mai multe stane turistice unde se poate servi masa pentru grupuri organizate. Schitul recele se afla pe fata de NE a culmii Suhardului, loc bun de popas. Se recomanda atentie marita in zona stanelor. Cota maxima a traseului este la 1460 m. Traseul se poate aborda din oricare sens.

C 7  Traversare  culme Suhard Ciocanesti Cosna

Traseul este deosebit de pitoresc si lejer, putand fi parcurs in orice sens. Plecarea poate fi aleasa din satul Rusca sau din Cheile Zugreni. Traseul cel mai sigur din punct de vedere al circulatiei rutiere este cel de pe partea dreapta a raului Bistrita. Traseul de pe partea stanga este cel mai lejer, neavand urcusuri si coborasuri, dar este uneori destul de aglomerat - DN 17 B. Diferenta totala de nivel de de aproximativ +/- 140 m.

C 8 circuit Rusca Zugreni 

Circuitul de vizitare al versantului sudic al masivului rarau este destul de solicitant, cu o diferenta de nivel destul de mare, chiar de la plecare. Pe o distanta de 9.5 km se urca aproximativ 870 de m. Drumul este asfaltat in conditii foarte bune pana la hotelul alpin Rarau. Punctul de maxima altitudine este in vecinatatea statiei meteorologice: 1595 m. Pana in zona Popii Raraului traseul este usor descendent. Recomandam atentie in zona stanelor sau a turmelor de oi. Pana dupa Popii Raraului traseul merge paralel cu traseul de creasta marcat cu banda rosie. In punctul de intersectie cu traseul triunghi rosu care coboara prin Codrii Seculari, traseul de bicicleta coboara prin poieni spre sud, pe valea Chiril. In padure traseul este destul de abrupt, pe un drum sapat de ravene